DOR DE TINE

CALISTRAT COSTIN

Rău mă doare dor de tine,
dor de mult şi dor de bine,
dor de clipe prea puţine,
ce departe eşti de mine!
şi ce-aproape-mi eşti când eşti,
că din mine-nmugureşti
şi-n mine te vestejeşti,
veşnicia o-nfloreşti,
dar aşa-i făcut pământul,
să rămâi pustiu ca vântul,
iar dorul mereu durându-l,
să iubeşti numai cu gândul,
dor să-ţi fie cât trăieşti
de ce mai cu foc iubeşti,
c-aşa-i noima omenească,
dor cu dor să se-ntâlnească
în taină să se iubească
la ceasuri şi nopţi anume
cât mai departe de lume,
că lumea-i lume nebună
şi-i plină de mătrăgună
oricât i-ai cânta în strună!